Email

office@optimarvision.ro

Unde ne găsești

Vezi locațiile Optimar

Glaucom fără simptome: când este indicat un control oftalmologic

Vezi bine, nu te doare niciun ochi și îți desfășori activitățile ca de obicei. Totuși, unele schimbări ale nervului optic pot apărea înainte să observi că vederea s-a modificat. Acesta este unul dintre motivele pentru care glaucomul poate trece neobservat mult timp.

Pacient în timpul unei evaluări oftalmologice pentru depistarea glaucomului
Evaluarea glaucomului poate include măsurarea presiunii oculare, examinarea nervului optic și alte teste recomandate de medic.

Glaucomul este un grup de boli care pot afecta nervul optic. Evaluarea poate include măsurarea presiunii din ochi, examinarea nervului optic, testarea câmpului vizual și o scanare OCT. Medicul decide ce teste sunt necesare pentru fiecare persoană.

Ce este glaucomul

Glaucomul nu este o singură boală. Este numele unui grup de afecțiuni care pot deteriora nervul optic, adică legătura care transmite informația vizuală de la ochi la creier. Pe măsură ce nervul este afectat, pot apărea zone în care vederea se pierde.

Forma întâlnită cel mai des este glaucomul cu unghi deschis. De obicei, acesta avansează lent și afectează mai întâi vederea laterală, numită și vedere periferică. Creierul poate compensa o perioadă zonele lipsă, iar persoana nu observă imediat schimbarea.

Vederea deja pierdută prin afectarea nervului optic nu poate fi recuperată cu ochelari. De aceea, scopul controlului este identificarea din timp a schimbărilor, iar scopul tratamentului este limitarea agravării, în funcție de situația fiecărui pacient.

De ce poate evolua glaucomul fără simptome

Forma frecventă avansează lent

Glaucomul cu unghi deschis nu ustură, nu provoacă neapărat durere și nu încețoșează brusc vederea. O persoană poate citi, conduce sau lucra fără să simtă că există o problemă.

Atunci când vederea laterală începe să se îngusteze, schimbarea poate fi atât de lentă încât este pusă pe seama vârstei, a oboselii sau a ochelarilor. Din acest motiv, absența simptomelor nu exclude boala.

Un test de dioptrii nu exclude glaucomul

Testarea dioptriilor arată ce corecție optică te ajută să vezi mai clar. Evaluarea pentru glaucom urmărește alte lucruri: presiunea oculară, aspectul nervului optic, vederea laterală și eventualele schimbări observate în timp. Cele două evaluări nu sunt același lucru.

Glaucom: simptome și semne de alarmă

Ce schimbări pot apărea treptat

În formele care evoluează lent, la început pot lipsi complet simptomele. Mai târziu pot apărea:

  • reducerea treptată a vederii laterale;
  • zone pe care nu le observi în câmpul vizual;
  • dificultatea de a vedea obiecte sau persoane aflate lateral;
  • lovirea mai frecventă de obiecte aflate în lateral;
  • afectarea vederii centrale în stadii avansate.

Aceste schimbări pot avea și alte cauze. Ele nu confirmă singure glaucomul, dar justifică o evaluare oftalmologică.

Când este nevoie de ajutor medical imediat

Glaucomul cu unghi închis este mai rar, dar poate apărea brusc. Solicită imediat ajutor medical dacă apar una sau mai multe dintre următoarele manifestări:

  • durere puternică de ochi;
  • ochi foarte roșu;
  • vedere încețoșată apărută rapid;
  • halouri colorate în jurul luminilor;
  • greață sau vărsături asociate cu durerea oculară.

Important: aceste simptome pot indica o urgență oftalmologică. Nu aștepta o programare obișnuită și nu încerca să tratezi problema acasă.

Cine poate avea un risc mai mare de glaucom

Oricine poate dezvolta glaucom, însă riscul poate fi mai mare dacă:

  • ai peste 60 de ani;
  • un părinte, un frate sau o soră are glaucom;
  • ai avut valori crescute ale presiunii oculare;
  • medicul a observat un aspect al nervului optic care trebuie urmărit;
  • ai suferit un traumatism ocular;
  • urmezi un tratament de durată cu medicamente din categoria corticoizilor;
  • ai o altă afecțiune a ochiului sau un istoric medical care necesită monitorizare oftalmologică.

Prezența unui factor de risc nu înseamnă că ai glaucom. Înseamnă că medicul poate recomanda o evaluare mai atentă sau controale la un interval potrivit situației tale.

Cum se depistează și se monitorizează glaucomul

Nu există un singur test care să ofere toate răspunsurile. Medicul pune cap la cap simptomele, istoricul, aspectul ochiului și rezultatele mai multor investigații.

Tonometria: măsurarea presiunii din ochi

Tonometria măsoară presiunea din interiorul ochiului. Testul este rapid. În funcție de aparat, poate folosi un jet scurt de aer sau un contact ușor după aplicarea unor picături. O valoare crescută poate indica un risc mai mare, dar nu stabilește singură diagnosticul.

Examinarea nervului optic și a fundului de ochi

Medicul examinează retina și nervul optic. Uneori sunt folosite picături pentru dilatarea pupilei, astfel încât partea din spate a ochiului să poată fi văzută mai bine.

Perimetria: testul câmpului vizual

Perimetria verifică vederea laterală. Privești într-un aparat și semnalezi luminile pe care le observi. Testul poate arăta zone de vedere afectate pe care nu le-ai sesizat în activitățile zilnice.

OCT: imagini detaliate ale nervului optic

OCT-ul folosește lumină pentru a crea imagini detaliate ale nervului optic și ale straturilor retinei. Investigația nu folosește raze X. Imaginile pot ajuta medicul să observe și să compare schimbări în timp, dar rezultatul nu se interpretează separat de consultație și de celelalte teste.

Alte măsurători recomandate în anumite cazuri

Medicul poate măsura grosimea corneei sau poate examina zona prin care se scurge lichidul din ochi. Aceste teste nu sunt necesare în aceeași formă pentru toți pacienții.

Presiunea oculară mare înseamnă automat glaucom?

Nu. Unele persoane au o presiune oculară crescută fără semne de afectare a nervului optic. Situația se numește hipertensiune oculară și poate necesita monitorizare, în funcție de riscul individual.

Este valabil și invers: glaucomul poate apărea la persoane ale căror valori se află într-un interval considerat obișnuit. Nervul optic nu reacționează la fel la fiecare persoană.

Din acest motiv, o singură măsurare nu confirmă și nu exclude boala. Medicul corelează cifra cu aspectul nervului optic, câmpul vizual, grosimea corneei și celelalte informații medicale.

Cum se tratează glaucomul

Tratamentul este ales de medic în funcție de tipul glaucomului, stadiul bolii și răspunsul pacientului. Poate include picături prescrise, tratament cu laser sau intervenție chirurgicală.

Tratamentul nu reface vederea deja pierdută, dar poate reduce riscul ca afectarea să avanseze. Uneori este nevoie de ajustarea tratamentului și de repetarea investigațiilor pentru a vedea dacă boala rămâne stabilă.

Dacă ai primit picături, folosește-le exact așa cum ți-a explicat medicul. Nu modifica doza și nu opri tratamentul fără o discuție medicală, chiar dacă vederea pare neschimbată.

Cât de des este recomandat controlul oftalmologic

Nu există un interval identic pentru toată lumea. Frecvența controalelor depinde de vârstă, istoricul familial, presiunea oculară, aspectul nervului optic, rezultatele anterioare și tratamentul urmat.

Dacă ai o rudă apropiată cu glaucom, ai avut presiunea oculară crescută sau ți s-a recomandat monitorizare, întreabă medicul când trebuie repetat controlul. Respectarea intervalului stabilit este mai utilă decât alegerea unei perioade generale după informații găsite online.

Întrebări frecvente

Pot avea glaucom dacă văd bine?

Da. În fazele de început, vederea centrală poate rămâne bună, iar schimbările pot apărea lent la vederea laterală. Un control oftalmologic poate identifica semne pe care nu le observi acasă.

Care sunt primele simptome ale glaucomului?

În forma frecventă, de multe ori nu există simptome la început. Mai târziu se poate reduce vederea laterală. Durerea puternică de ochi, roșeața, vederea încețoșată apărută rapid, halourile, greața sau vărsăturile pot indica o urgență și necesită ajutor medical imediat.

Ce valoare a tensiunii oculare este periculoasă?

Nu există o singură valoare care să fie sigură sau periculoasă pentru toată lumea. Valori de peste 21 mmHg sunt adesea considerate crescute, dar diagnosticul nu se stabilește doar după această cifră. Unele persoane pot avea glaucom la valori mai mici, iar altele pot avea valori mai mari fără afectarea nervului optic.

Tensiunea oculară mare înseamnă automat glaucom?

Nu. Presiunea oculară mare crește riscul, dar glaucomul presupune evaluarea nervului optic și a funcției vizuale. Medicul poate recomanda câmp vizual, OCT sau alte teste înainte de a stabili diagnosticul și planul de monitorizare.

Glaucomul se vindecă?

Vederea pierdută prin afectarea nervului optic nu poate fi refăcută în prezent. Tratamentul poate reduce presiunea oculară și poate încetini sau opri agravarea, în funcție de tipul bolii și de răspunsul fiecărui pacient.

Glaucomul se moștenește?

Istoricul familial poate crește riscul. Dacă un părinte, un frate sau o soră are glaucom, spune-i medicului și întreabă când este potrivit să faci un control.

Cât de des trebuie verificată tensiunea oculară?

Intervalul se stabilește individual. Vârsta, istoricul familial, valorile anterioare, aspectul nervului optic și tratamentul pot schimba frecvența controalelor. Urmează intervalul recomandat de medic.

Cât costă investigațiile pentru glaucom?

Costul depinde de locație și de testele recomandate. O evaluare poate include consultație, tonometrie, câmp vizual, OCT sau alte măsurători, dar nu toate sunt necesare fiecărui pacient. Confirmă investigațiile disponibile și tariful atunci când faci programarea.

Consultații și investigații pentru glaucom la Optimar

Dacă ai factori de risc, ai primit anterior o valoare crescută a presiunii oculare sau ai observat o schimbare a vederii, poți solicita o consultație oftalmologică. Medicul stabilește ce investigații sunt potrivite și dacă acestea trebuie repetate.

Conform informațiilor publicate pe site-ul Optimar, OCT-ul și perimetria sunt disponibile în următoarele centre:

Pentru consultații în Buzău, Pătârlagele, Râmnicu Sărat, Brăila sau Galați, alege centrul apropiat din pagina Locațiile Optimar. Disponibilitatea medicului, investigațiile și tarifele se confirmă la programare.

PROGRAMEAZĂ UN CONTROL OFTALMOLOGIC

Notă medicală: Acest articol oferă informații generale și nu poate stabili un diagnostic. Simptomele, investigațiile și intervalul dintre controale trebuie evaluate de medic pentru fiecare pacient. Dacă ai durere oculară puternică, ochi roșu, vedere încețoșată apărută rapid, greață sau vărsături, solicită imediat ajutor medical.

Surse medicale

Citește și

Distribuie pe: